Alex Luigi RICOBON

Sarbatoarea invierii Domunlui are aceeasi semnificatie atat pentru catolici cat si pentru ortodocsi. Diferenta intre cele doua religii o reprezinta modul de calcul al zilei in care se sarbatoreste. Catolicii folosesc calendarul gregorian instituit in 1582 de catre papa Grigore XIII. Ortodocsii din Romania, Grecia, Bulgaria, Constantinopol, Cipru si Alexandria folosesc calendarul iulian reviziut. Ortodocsii din fostul bloc sovietic nu au acceptat revizuirea caldendarului iulian, de aceea difera si ziua Craciunului. Daca nu se mai fac corectii, pana in anul 2800 nu vor fi diferente in sarbatorirea Craciunului intre catolici si ortodocsii de rit nou.

In Romania mai exista o deosebire in modul de a scrie numele: catolicii scriu “Isus Cristos” iar ortodocsii “Iisus Hristos”. Lingvistul George Pruteanu (care ca om este o nulitate, dar este un lingvist foarte bun) afirma ca cea mai naturala si in spiritul limbii romane scriere este “Isus Cristos”.

Pastele catolic este sarbatorit intr-o duminica din intervalul 22 martie – 25 aprilie iar cel ortodox in intervalul 4 aprilie – 8 mai. Din cand in cand cele doua sarbatori coincid, cum a fost anul trecut. In tabelul urmator se poate vedea cand se va sarbatori Pastele in viitor:

Sarbatori Fericite – Buona Pasqua – Happy Easter – Boldog Husveti Unnepeket

Get the Flash Player to see this player.

Astazi a fost Duminica Floriilor (it. Domenica delle Palme), inceputul Saptamanii Patimilor, saptamana in care se reamintesc patimile lui Cristos. In aceasta zi Isus a intrat triumfator in Ierusalim calare pe un magarus. Multimile, adunate sa il vada, agitau ramuri de palmier si puneau pe jos in fata magarusului haine sau ramuri de maslin cantand “Osana, binecuvantat fie cel ce vine in numele Domnului”. Primirea triumfala a lui Isus se datora minunii invierii lui Lazar cu o saptamana inainte. In intregul Nou Testament este singura data cand Isus accepta sa fie tratat ca un Imparat.

Culoarea liturgica a acestei zile este rosu. Credinciosii aduc la biserica ramuri inmugurite de salcie (palmier si/sau maslin in Italia) care se sfintesc. O parte din ramuri sunt pastrate in biserica si se ard la inceputul Postului Pastelui pentru a se obtine cenusa folosita in Miercurea Cenusii.

P.S. La Multi Ani Florin si tuturor celor ce poarta nume de flori.

Conform traditiei, in perioada 1-9 martie oamenii isi aleg o zi (numtita “baba”) si cum le merge in acea zi le va merge intregul an. Ca in fiecare an eu mi-am ales 6 martie, si de data asta a fost o zi frumoasa, insorita

Martisorul, sarbatoarea inceputului primaverii, isi are originea (se pare) in roma antica. Romanii sarbatoreau anul nou pe 1 martie – inceputul primaverii si ziua zeului razboiului, Marte. Simbolul acestei sarbatori este martisorul, un talisman confectionat din diferite materiale si atarnat de un snur impletit din ata alba si rosie. In trecut martisorul era oferit atat fetelor cat si baietilor. In zilele noastre, din cauza spiritulului comercial al oricarei sarbatori, martisorul este oferit de baieti fetelor.

O traditie mai putin acceptata de femei este ca in anii bisecti ele sa dea martisoare barbatilor (macar o data la 4 ani sa primim si noi ceva…). Anul asta am tot asteptat, dar nimic…

Bulgarii au o sarbatoare asemanatoare, numita Martenitsa. In presa blugara de ieri a aparut un articol in care bulgarii ne acuzau ca am furat acest obicei de la ei si ne mandrim ca e o traditie romaneasca: “Din lacomie, romanii au adoptat acest obicei si isi tradeaza astfel originile bulgare’, aparea scris in publicatia Standart. ‘Intre secolele VII-XIV, teritoriul Romaniei de azi apartinea Bulgariei, iar conducatorii valahi si moldoveni, printre care si Vlad Tepes-Dracula, erau bulgari” (sursa: Libertatea)